I may find comfort here, within the emtiness. How pitifull.

CFR si prietenii sai.

2011-08-24T06:53:00.000-07:00

Era o zi de luni si incercam sa ajung la facultate. Eram in gara de sud in Ploiesti. Asteptam acceleratul de Bucuresti Nord. Cu cateva minute inainte de sosirea trenului pentru care cumparasem bilet, ajunge alt tren carevasazica ajunge la spiru hare. Facultatea Spiru Haret. Eram mirat dar si putin entuziasmat. Am sarit in el fara sa mai gandesc a doua oara. Trenul imi dadea o senzatie de dubiu, parca mai calatorisem cu el. Ignor. Ma asez langa geam si imi pun castile pe urechi. Atipesc. Brusc ma trezesc. Trenul trecea printr-un tunel. Ma gandeam ca este podul de la Basarab, dar era prea intuneric si nici nu dormisem atat. Scot capul pe geam.. nimic, era bezna. Ma ridic speriat si merg spre coada trenului. Atunci realizez ca trenul era gol. Nu bag in seama lucrul asta. Ajung la coada trenului, tot intuneric, dar vag, de la lumina trenului, imi dau seama ca trenul trece printr-o parcare imensa, goala. Nedumerit incerc sa deschid usile cu maneta de urgenta, dar o voce se aude din spate "Stai". Ma uit speriat, vad decat o silueta neagra de om. "Nu ma intreba cine sunt pentru ca este irelevant" imi spune el cu o voce ragusita. Il ignor si intind mana spre usa. "Nu incerca sa cobori, vei fi prins si exmatriculat, Urmeaza planul care l-am stabilit.". Ii raspund cu voce indignata "Mihail, dar..." Imediat uit ce vroiam sa ii zic. Stiam cum il cheama. Speriat, ma uitam pe geam. Nu mai ziceam nimic. Nu stiam ce sa fac, sa fug, sa raman cu el, sa incerc sa sar din tren. Se aud niste bubuituri puternice si trenul se clatina usor. Trenul trecea prin niste usi ce se balansau. Pe deasupra trenului erau alte sine. Vad ca trece un alt tren. Se simte o frana brusca si vagonul se opreste in dreptul unei usi. PS-502 scria pe ea. Era foarte lata si ruginita. Mihail imi spune ca aici trebuie sa coboram. Eu raman blocat. Totul se lumina-se si se vedea ca printr-o ceata densa ca trenul trecea cu incetinitorul prin facultate. Nu puteam sa ma misc. Ii auzeam vocea lui Mihail, din ce in ce mai grava, cum imi spunea sa coboram, dar nu se apropia de mine. De indata se intuneca tot. "Tu chiar vrei sa nu uiti nici de data asta?! Nu vei mai putea fi incarcat incaodata. Esti deja prea slabit." Ce sa uit?" il intreb eu. "Urmeaza-ma". Ajungem in compartiment. "Ia-ti lucrurile si hai sa coboram" imi spune cu o voce grava. Pana sa ajungem la usa trenul opreste in gara de nord bucuresti. Ne dam jos. "Urmeaza cataramele gentilor aurii." Ma uit inspre el, tot o silueta imi parea. Ma loveste cineva cu un bagaj si intr-un moment de neatentie, Mihail dispare. Incep sa merg bulversat spre casa de bilete. Ma loveste din nou cineva cu o geanta. Era grabit. Ma uit sictirit la el si vad ca ii atarna de o catarama neagra lunga a unei genti aurii. Din instinct apuc catarama si o leg de ghiozdanul meu. Catarama se tot muta de la geanta la geanta si ma tragea si pe mine dupa ea, dar toate gentile erau aurii. La un moment dat, ma trezesc in toaleta barbatilor din gara. Dar mult mai mare. In capat, langa pisoare erau niste scari imbracate in catifea rosie. Pe trepte era un barbat care plangea. Tipul imbracat la costum negru cu o camasa rosie, cravata neagra, iar tivul de la pantaloni cusut cu un fir auriu. Catarama se apropie usor de el. Cand il atinge se trasnforma intr-o panglica aurie. Se zbatea agresiv ca un sarpe decapitat. "Ia-o! Du-te! Eu nu mai vreau sa iau parte in acest joc. Mi-a supt toate puterile. Trebuie sa mai urc doar aceste scari dar nu pot. Nu pot sa ma mai misc" urla la mine. Il intreb nedumerit despre ce e vorba. "Taci! Taci, ia-o si pleaca pana nu se intorc. Iti va arata adevarul despre tine." Spune cateva cuvinte care nu le-am inteles si panglica se dezleaga de el si imi da un impuls de fuga. Incep sa alerg dupa dorinta ei. Simteam cu ma ghideaza. In aceasta fuga si zig-zag printre oamenii din gara incep sa imi aduc aminte fractiuni din niste conversatii cu Mihail. In una din ele imi spunea sa urmez panglica, dar sa ai grija la oamenii care te vad." Cobor spre metrou si totul era schimat. Numai catifea rosie, candelabre de cristal si toti oamenii la patru ace. Eu eram in pantaloni scurti, maieu si sandale. Era clar ca nu aveam ce sa caut acolo. Incep sa incetinesc la o cortina pe care scria "Accesul strict interzis." Panglica se restrange si se face verde. Intru cu incredere. Il vad din nou pe Mihail. "Nu, nu intra acum! Te vor recunoaste!". Il ignor si inaintez cu incredere. Ajung la o alta cortina, scris pe ea cu fir auriu PS-502. Pasesc cu grija inspre cortina. Era intuneric pe cealalta parte. Imediat se aude in difuzoarele garii "Atentie, pactul 502 a fost rupt. Va rugam sa evacuati in ordine gara. Ne cerem scuze si va multumim".In acel moment vad doi civili ca se intreapta spre mine. Ceva ma ardea din ce in ce mai tare in buzunar. Era panglica. Acum era rosu tango. Instant ce o scot ia foc. Incerc sa o iau la fuga dar sunt prins imediat.Ma leaga la maini la picioare si la ochi. O fosneala puternica in jurul meu. Dupa cateva secune de aud niste pasi grei. Se face liniste. Ma dezleaga la ochi. Erau cel putin zece oameni in jurul meu, iar in fata mea silueta din tren. Avea in mana un diplomat. Se apropie de mine. "Sunt Mihail. Se pare ca de data asta trebuie sa aplicam masuri mai drastice. Imi pare bine ca s-a ajuns aici. Data viitoare nu o sa mai ajungi pana aici. Dar nu va mai fi data viitoare" in acest timp isi deschide servieta. Erau trei pistoale aurii. Scoate unul. Indreapta pistolul spre frunte, imi zambeste si trage fara sa ezite. Ma trezesc brusc.

Gen..

2009-10-28T10:47:00.000-07:00

Era o zi ca oircare alta. normala dupa cum parea. ceasul destul de tarziu. dar eu inca mahmur de somn. incerc sa ma ridic din pat dar nu puteam si asa ca mai lenevesc umpic. aud vocile infundate alor mei din bucatarie spunadu-mi sa ma trezesc. Intr-un final ma dau jos din pat si merg mahmur spre bucatarie, o salut pe mama si pe tata. Imi dau seama ca aproape totul avea o compozitie organica.televizorul, frigiderul, oglinda, dulapul, cartile. Ma simmteam ca in vizuina extraterestruli din "Alien". Ma apropi de pereti si simteam ca si cum ar fi avut un puls.Ma speri putin. ma duc la bucatarie sa vorbesc cu ai mei sa vad ce s-a intamplat si raman inghetat.ai mei erau mici de un metru si aratau ca niste "creepi" din dota. slinosi, organele carca erau capsate de torace. Ei se purtau normal ca si cum totul ar fi normal. am fugit afara.. si toti oameni erau la fel. am fugit in centru era un fel de razboi, intre aceste creaturi si oameni care mai erau normali, la fel ca mine.ma intalnesc cu un prieten, si imi spune sa mergem sa plecam de aici ca suntem in inferioritate. ma duce la mine pe acoperisul blocului in care stau eu si imi vad rucsacul meu."haide sa plecam", imi spune el. nu stiam ce sa fac, eram inca in soc. "Haide sa nu vina dupa noi, vrei si tu sa fi <>??".Imi da o palma si imi spune sa-mi revin.imi pune rucsacul in spate, si imi spune sa apas pe pe chinga verde. o apas. acesta se transforma intr-un fel de elicopter mai mic, dar jumate organic jumate mecanic. ne suim in el si plecam. observ tot orasul de sus cum era sub asediu de acesti "marchetarii" observ liderul lor care era defapt un om. mergem pe un deal unde prietenul meu incearca sa imi explice cum s-a intamplat totul. nu am reusit sa inteleg nimic. erau prea multe informatii la un loc nu puteam sa procesez nimic. nu realizam. Ma intorc inapoi acasa, si vad liderul marchetarilor cum dormea la noi pe caneapea, raman masca. incerc sa vorbesc cu ai mei, sa imi explice ce se intampla. nu reusesc sa imi spuna nimic. decid se plec la razboi cu acesti marchetari sa plec in rezistenta. imi descopar multe abilitati. puteam sa zbor, parca eram infectat cu putina mutatie de la acei marchetari. puteam sa modific orice substatnta organica in compozitie cu ceva neorganic in orice. decid, sa plec departe, razboil de rezistenta il pierdeam. imi creez un naveta ce putea atinge viteza lumini. inainte sa parasesc atmosfera imi aduc aminte de lectia la fizica de relativitate. cum si ca un avion daca merge cu viteza sunetului acesta ajunge cu cateva secunde mai devreme in timp. asa ca dau orbitez planeta cateva ore in speranta de a ajunge inapoi in timp. vad evolutia cum a cuprins planeta. cum totul a dezevoluat.vad sursa cea ce ma inspaimanta si mai tare. Eu am fost. Se face ca eram intr-un desert si am gasit o piatra organica. am luat-o sa o cercetez si se pare ca avea o viata.eram foarte curios de aceasta viata extraterestra. un preten ajunge pe la mine pentru ca nu mai daduse-m nici un semn de viata de ceva zile. acesta si el fascinat de aceasta piatra o atinge. piatra imedeaiat interactioneaza cu el si e absorbita de de corp. fata lui imi aduce aminte de ceva... era liderul. totul are sens. acesta imi multumeste ca l-am eliberat si imi ofera ca dar aceste puteri, dar lesin si se pare ca de aici sunt amnezic.ma intorc inapoi in timpul meu, cu inca cateva informatii. Stiam unde e capul central ce coordona totul. reusesc sa resetez computerul si sa il opresc. toate centrele de control de marchetar din lume cad. foarte fericit ca am resit sa opresc asetea ies pe geam. il vad pe cosma. "AAALLEEX!" ma vede ma saluta, si vroiam sa sar pe geam nu puteam de la rucsac. il dau jos, si sar. asta se sperie ca vroiam sa sar si fuge, nu intelegeam dece. in picaj imi dau seama ca nu mai aveam acele puteri. Ma trezesc.

One day i`ll have enough to gamble.

2009-05-20T17:53:00.000-07:00

"Prefer sa raman la limita saraciei. Nu am nici o pereche de pantofi care sa nu fie gauriti si, singura pereche de incaltaminte pe care o detin, e cea din picioarele mele. Nu ma incanta lucrurile inutile, deci nu am nevoie de foarte multi bani in viata mea. Trebuie sa treci prin niste chinuri daca vrei sa faci bani si, in momentul in care ai strans destui, vrei si mai multi si astfel chinurile continua. Totul e foarte complicat. Daca ramai sarac..... chinurile sunt mici" 1965 - von dutch

Kebab

2009-05-04T13:45:00.000-07:00

** continui in categoria vise.

Un drum. oarecare nu stiu unde nu stiu cum am ajuns aici. e noapte. nici o cladire. la un moment dat apra cineva in flacari. era o fata. tipa dupa ajutor. nu trec 5 minute si apar fetitele powerpuff,. dar era ceva dubios aveau voci de barbat. prima din ele incearca sa o preasca focul cu un foc rosu de praf de pusca. evident nu functioneaza. a doua incearca cu un jet de kerosen nici asa nu a mers. a treia incearca sa o prinda intr-o plasa sa nu se mai miste ca sa nu mai inteteasca focul, evident cum a atins-o s-a topit.toate trei incearca sa o acopere cu niste scanduri de lem sa lase focul fara oxigen dar evident se facu-se foc mai puternic. incearca tot sa-i faca vant tot focul se intetea. fata era in chinuri groaznice. La un moment dat trece o baba si arunca pe ea cu apa. focul dispare imediat, fata nu avea nimic. fetitele powerpuff se sperie si pleaca. eu am ramas foarte mirat, si mancam un kebab. foarte bun, mare, cu maioneza multa si proaspata, carne de pui nici prea arsa si prea cruda, perfect facuta. painea moale si calda si nu se faramita. tot kebabul avea aceia-si temperatura, nu era varza mai rece si carnea super fierbinte, totul era perfect. imi continui drumul, si ajung la un deal cu o cladire dubioasa. Baroc, cred ca este, e nopate si nu imi dau seama. as putea sa zic ca sunt pe lipscani. dar era o singura cladire, rapanoasa, si nici un om. aprare un om, foarte dubios, pijama roz, creasta lunga dar nu ridicata. nu imi dau seama cine e. prea intuneric. incepe si canta o melodie , versuri foarte intepatoare, anafore, metafore, antiteze. imi dau seama cine este, manyard. o multime de oameni era un fata inecep si urla cu dispret de el, parca ii zgaria pe creier. ca din senin din melodia lenta si verusuri intortocheata, scoate un racnet puternic, si se transforma in alt om, guilmor tanar. care scotea acelasi racnet mult mai inalt, asemanator cu cel din 'careful with that axe eugine'. se pare aca solistica lu de chitara ii zgarie mai rau pe oameni. ii inebunea. eu mancam linistit din kebab, care era la fel de mare dar eu imi potoleam foamea. dupa solistica lui guilmor, aceasta lumina puternica se transforma intr-o umbra care fuge spre cladirea inalta si rapanoasa si se strecoara printre iste gratii vechi si subtiri. E liniste, pustiu, intuneric. nu stiam ce sa fac. bag kebabul in buzunar, si incep sa umrez drumul care urcase umbra. ajung la gratii, ma rog nu erau gratii era niste etajere de frigider, sudate si indoite. vad ca cineva vroia sa iasa, era manson, cu membre de peste. parea suparat. am incercat sa ii cant sweet dreams, ca sa-l calmez dar nu mergea. nici nu m-a bagat in seama. m-am speriat, si m-am lipit de gardul subred din spatele meu. erau niste postere vechi cu un concert cu manson. Tot printre gratii mai incep sa iasa alti oameni. o femeie dezbracata complet, care mergea pe maini, si cu picoarele cracanate in aer, organele genitale findui acoperite cu o frunza rosie de mesteacan. la cat de speriat eram, am inceput sa mananc din kebab. dupa care am fost strapuns de o realitate, era tarziu, dormeam prea mult.niciunul din oameni dubiosi nu mai contau. imi aduc aminte de proiect, imi aduc aminte de un mesaj scris si daca l-am expediat, imi aduc aminte de persoana care trebuia sa ajunga mesajul. toate imi sunt luate din cap ca un glont. capul imi este gol, dar vad aceste amintiri deasupra si intr-o fractiune de secunda fug. cu o disperare extrema fug dupa ele. dar niste oameni, forte putin mai aveam si le puteam prinde, mi-au pus piedica. am fost nucleul batjocorilor lor. m-au batut cu cruzime. am simtit piatra cubica, rece si umeda pe pe obraz.

Aerul mult prea tare ma doare.

2009-04-14T10:05:00.000-07:00

Din lipsa de inspiratie, postez vise. Deci...

categoria vise..

Eram in rusia. totul era cald, bine. ajungem la un tunel care se pare ca in acelasi timp era si autostrada. nu era oricefel de tunel era un tunel care urca pe etaje ca un bloc.si cine nu avea bani de masina, putea sa mearga cu metroul. era un fel de legatura centrul orasului cu suburbia. dar parca toata suburbia. era la baza muntelui aceasta o statie. de asemenea daca erai destul de tupeist putei sa te urci cu liftul personalului, dar daca te prindeau erai linsat. Foarte mare aglomeratie la metrou, toata lumea se inghesuia si trenul nu statea mai mult de cateva secunde si cei care erau prinsi pe afara, erau trasi de metrou si omorati. Daca vroiai sa urci pe scari, era intuneric, si multe creaturi care te devorau de viu. eu nu aveam nici o treaba, puteam sa zbor, si deasemenea puteam sa ma aprind adica sa iau foc si sa arunc cu foc. puteam sa urca pe scari fara probleme ca omoram creaturile. Cea ce era dubios, e ca nu puteam sa salvez pe altii in timp ce erau devorati, pur si simplu focul trecea prin ei. am fost in centrul orasului, era un oras normal, totul parea bine acolo, dar intrarea inpoi in tunel era groaznica, erau niste pereti mari inalti din caramida veche roasa de igrasie, pereti umezi si intuneric, as putea spune ca e un fel de stil gotic, dar era foarte intuneric. oameni foarte tristi care stateau la coada la bilete, care era 3 euro. Nu stiu de ce aveam impresia ca nici masinile nu aveau soarta mai buna cand urcau, se faceau cozi infernale, de ani. Nu stiam ce sa fac, am coborat sa vad ce se mai intampla, si spre intrare mi-am dat seama ca nu am 3 euro, o babuta dragalasa mi-a dat bani si m-a rugat sa o ajut sa ajunga jos in viata, ca sa isi poata revedea fiul care pleaca din "aceasta tara nenorocita" acestea au fost cuvintele ei. la urcare in metrou, era gol cateva persoane, o muzica clasica pe fundal. trenul merge 2 statii si la imediat se umple de oameni, oameni care intra si ii aruncau pe ceilalti de pe scaune numai sa isi faca loc. eu o tineam strans pe babuta langa mine, dar la un moment dat ma trezesc in afara metroului, ea ramasese inauntru, nu stiu ce se intamplase, dar imi dau seama ca numai jumate din oameni au intrat in metrou. intr-un fel mi-am dat seama pentru ca acel metrou sa functioneze trebuie platit tribut creaturilor din acel bloc imens. fiecare om trebuia sa lase in urma un om, sa-l faca sa ramana pe afara, sa-l tradeze, sa fie devorat de creaturi, sa-l lase neajutorat. atunci mi-am dat seama ca am fost pacalit de babuta, care mi-a dat banii numai ca sa mearga si ajunga. Era asa dragalasa, nu parea deloc genul care sa faca ceva in halul acesta. eram linistit, ca eram constient de puterea mea. imediat dupa ce metroul pleca se lasa-se un intuneric total. Ma aprind. De la lumina flacarilor, se vedeau cum luceau ochii creaturilor, care se apropiau din ce in ce mai mult. oameni erau din ce in ce mai speriati, se ascund in spatele meu. Eu foarte relaxat, increzator in mine ma apropii de ele furios, si le rad in fata. Imi trag muci si vroiam sa le trag o flegma. O nimeresc pe una intre ochii, care scoate un racnet puternic. aud plansetele celor din spate, si in intre lacrimile care le varsau, aud niste afirmatii stinse, "jur ca nu o sa merg nicodata cu metroul acesta", "doamne salveaza-ne ca e ultima oara",
"jur ca nu mai merg", "o sa mergem pe la suprafata, e rugam salveaza-ne". Si atunci in mintea a fost, "CE????????, exsista un drum pe la suprafata???, ce ati mers de mai multe ori cu metroul asta???". au omorat atia oameni si acum se milogesc la viata lor, pe deasupra exsista si un drum de suprafata. tot acestea sunt un joc. Un simplu joc de a omora, a rani pe altcineva, o placere nebuna de a face rau, in halul de a omora. totul se lega. Toate acesetea, si cedez si pic in genunchi intr-un planset sec. Creaturile sar si ii devoreaza pe oameni, pe mine ma ignora ca le era frica de foc. Incerc cu greu sa ma ridic in pcioare, dar imi cedeaza si focul. Moment de liniste. o creatura simt cum se apropie de mine. Ii simt respiratia rece pe ceafa. intr-o fractiune de secunda, ii simt colti cum imi strapung gatul, si imi smulge coloana vertebrala. intr-un ecou continuu se auzea "endlose stunden der augenbliken".

Ajuta-ma sa fiu mai bun, mai functional.

2009-03-31T14:35:00.000-07:00

Iar am fost luat de prost. Nu inteleg oamenii. nu inteleg oamenii rai, nu mai inteleg pe nimeni. ma pierd in oameni. nu pot sa mai cunsoc pe nimeni. am devenit antisocial.

2008-12-20T15:07:00.000-08:00

adu-mi aminte sa nu mai beau adu-mi aminte sa nu mai sper adu-mi aminte sa uit adu-mi aminte sa nu mai incerc adu-mi aminte sa nu mai gresesc din nou adu-mi aminte sa nu mai trag adu-mi aminte sa nu mai am incredere adu-mi aminte sa nu ma mai apropii adu-mi aminte sa plec adu-mi aminte sa te uit. Adu-mi aminte sa imi aduc aminte toate aceastea maine dimineata. Dar te rog adu-mi aminte sa traiesc, sa cresc, sa dau iau si sa dau, sa invat sa iubesc, sa plang si sa mor sa fiu pranoic sa mint, sa urasc, sa-mi fie frica, si sa fac tot ce imi sta in putere sa merg mai departe.

I don`t belive in God.

2008-09-26T00:21:00.000-07:00

<< And the angel of the lord came unto me snatching me up from my place of slumber. And took me on high and higher still until we moved to the spaces betwixt the air itself. And he brought me into a vast farmlands of our own midwest. And as we descended cries of impending doom rose from the soil. One thousand nay a million voices full of fear. And terror possessed me then. And I begged "Angel of the Lord what are these tortured screams?" And the angel said unto me, "These are the cries of the carrots, the cries of the carrots! You see, Reverend Maynard, tomorrow is harvest day and to them it is the holocaust." And I sprang from my slumber drenched in sweat like the tears of one million terrified brothers and roared, "Hear me now, I have seen the light! They have a consciousness, they have a life, they have a soul! Damn you! Let the rabbits wear glasses! Save our brothers!" Can I get an amen? Can I get a hallelujah? Thank you Jesus.

It was daylight when you woke up in your ditch. You looked up at your sky then. That made blue be your color. You had your knife there with you too. When you stood up there was goo all over your clothes. Your hands were sticky. You wiped them on your grass, so now your color was green. Oh Lord, why did everything always have to keep changing like this. You were already getting nervous again. Your head hurt and it rang when you stood up. Your head was almost empty. It always hurt you when you woke up like this. You crawled up out of your ditch onto your gravel road and began to walk, waiting for the rest of your mind to come back to you. You can see the car parked far down the road and you walked toward it. "If God is our Father," you thought, "then Satan must be our cousin." Why didn't anyone else understand these important things? You got to your car and tried all the doors. They were locked. It was a red car and it was new. There was an expensive leather camera case laying on the seat. Out across your field, you could see two tiny people walking by your woods. You began to walk towards them. Now red was your color and, of course, those little people out there were yours too.>>

Tool - Disgustipated <> Lyrics.

dead already.

2008-09-19T16:12:00.000-07:00

Va-ti dorit vreodata sa va schimbati? sa fiti o persoana mai buna, mai inteleagatoare, mai sociabila mai "ok" cum ar spune unii?! pai eu as vrea sa fiu complet negativul, vreau sa devin o persoana scarboasa, imbecila cretina si nesuferita. O persoana pe care numai cand o vezi iti vine sa o scuipi in ochi, o persoana atat de scarboasa si recalcitranta, numai cand ii auzi vocea o bagi in p*zda masii. O persoana de cacat care vrea sa pozeze a fi ceva, dar nici pe aproape sa nu ajunga. O persoana care o vezi la colt de strada purtand imitatii de branduri mari. O persoana care iese in oras seara si asculta la maxim la boxele Sanny din obor de 30 de lei, Paraziti in Dacia lu tacsu, iar acasa asculta numai manele. Persoana care se scobeste in nas si im fund oriunde, care incearca sa agate femei pe strada incetinind cu masina in dreptul lor. persoana pe care sa iti doresti sa nu o vezi pe strada cand iesi cu prietenii. In final persoana care abia isi permite sa se duca sa dea o m*ie la kilometru`. Da a-ti ghicit, cocalarul infect din fata blocului, care scuipa seminte, injura si isi ia bataie de la toti bossi, care pozeaza pe hi5 cu bani furati de la maicasa din protofel. Cocalarul atat de prost incat sa nu vada mai departe de prostia lui, atat de prost incat sa nu realizeze toate astea si sa creada ca totul e foarte cool si ca toata lumea il iubeste.
O fi asa greu sa ajungi aceasta persoana? Si da daca va intrebati de ce, va raspund printr-o intrebare. "Ai avut vreodata atatea probleme pe cap, neavand timp sa le rezolvi, dar la un moment dat o persoana are nevoie de ajutor, iar tu sari, dar la final persoana este ok cu problema rezolvata iar tu ramai cu mai multe probleme decat la inceput?"
Eu da.

Rosu Odios Fute Letargic un Excrement din Elixir de Cacao Timpurie de Nitrogen Ionizat

2008-08-25T13:38:00.000-07:00

Exsista o persoana care intrun timp batran a avut o depresie. Acest individ a incercat sa se tarasca cat mai departe de lucrurile, oameni care-i viscolesc pacea "defeated, i concede and move closer.I may find comfort here, I may find peace within the emptiness.. how pitifull." explica cum lucrurie din viata lau daramat, lau inecat in propile suferinte, si singura liniste pe care o poate gasi, este decat in el, in "self indulgent pitifull hole". Dar totusi in aceste momente negre, incepe sa se regaseasca, "ca din vis sa se iveasca", incepe sa inteleaga motivele agoniei sale, si din acest izvor de apã fermecatã, gandurile-i curgeau incand-ul in vitalitate. Motivele incep sai prinda trupul. Scuipat, intr-o noua "reflexie", revitalizat, si increzator intr-un nou inceput,cu toate ca ranile sunt adanci, isi odihneste concluzile sale necumpanite. Spera la vindecare.
Transmite sunetul zumzetului de ecou a patru pereti. care-ti strapunga lumina din privire, o calma adiere ce de dincolo te trage, lasan-du-te inecat in speranta si mizerie.

[nu generalizez, nu e pentru cineva, e doar o interpretare.]

Trei culori cunosc pe lume. Rosu, verde si... orange.

2008-06-15T06:57:00.000-07:00

Rosu e cu poveste

O fata bruneta vopsita blond, cu o fusa scurta si buricul la vedere, cu ochelarii mari de soare, cu celularul in mana dreapa, si cu geanta in mana stanga. Geanta e dusa in modul asta mai nou, "schilod de dorobanti", ca si cum te-ar fi lovit u tren intr-o buca si ti-a ramas mana paralizatain aer, cu palma deschisa, in sus. De mana atarna o ridicola basina de lux, marca Hermes - facuta in barcile din Hong-Kong nopatea, de doi chinezi homosexuali, beti, tristi si transpirati. Prins in stol, privind furniturile gentii. Se vad plasticul si cusatura razna si micile detalii care te dau in gat in fata cunoscatorilor, care tipa in gura mare, " E UN FAKE!!!!, E UN FAKE!!!!" Fato, hai sa sa ne lamurim!, tu pe mine nu ma poti pacali! Eu am stat in spate la duty free, cu doi rusi in fata, care numai pe tax free Vuitton au primit septe mii de euro. Doi baieti cam cocalari, foarte cocalari, isi plimba burtiile D&G, pantalonii trei sferturi albi, slapi plus eventual sosestuta, se scarpina in cur cu nonsalanta, Miros puternic a parfum turnat aprig, peste piept, haine, subtiori si freza. Traznesc baietii!!! Meseriasi, pe cuvantul meu!. Cand ma fac mare vreau sa fiu si eu ca voi, cum v-am spus "viitorul meu consta in a fi cocalar!". Si mai e mosu`. Urmarit de bombe, palid, cu privirea plina de diazepam, se strecoara, speriat prin multimea de aurolaci, tinand la piept o plasa gri de rafie, inutila, Se misca piezisi si ai senzatia ca daca-i tragi una ceva mai tare se rupe in doua si moare pe loc. Luminile se inrosesc, Luminile se inverzesc, si masinile pornesc mai departe. Semaforul asteapta urmatoarea oprire, urmatoarea poveste peste 49 de secunde.

Ultimaul cadru ("Fum si gand"), trebuie sa`i multumesc lui Taddetz care il puteti gasi la
http://a14onymus.deviantart.com

Nu-i noapte asa tare, sa nu crape de zi.

2008-05-18T00:01:00.001-07:00

Cautam trairi calde, reale, sufletesti ca niste bucati de aur in noroiul rece. Uneori daca ai grija, le gasesti. Barfly-ul ala nou, ora doua dimineta. Numarasem cu niste prieteni cateva tequila sarate, si ne pregateam sa plecam acasa,. Ma duc salut o prietena, imi spune ca tocmai sa facut ziua ei. Imi salut prieteni si raman. Mi se parea trist sa aniverseze doar ea si cu o prietena. Radem. Mai bem o tequilq, doua. Se face patru. Unde mergem? Expirat? parca nu. B52? Aici macar aveam masa. La ea acasa? Ok. Taxi. Benzinarie. Plasa cu bautura. Ca orice noapte, nici asata nu era asa de tare sa nu crape de zi. Lumina era proaspata cand am intrat intr-o casa veche, paraganita frumos, si am calcat pisiceste pe scarile vechi, sa nu trezim vecini, cu rasu-n palme calus. In apartamentu inchiriat si inalt toate erau de-a valma. Haine, farduri, parfumuri, sticle cu jumatati de vin. In frigider se stricas un drob. Ne-am aruncat toti trei in patul prin de haine. Nu va ganditi la instincte, nici eu nu ma gandeam. Cu cate-o bere-n mana am vorbit ore-n intuneric, tolaniti pe salteaua mare si lenesa. Despre Dumnezeu, poezie, sex, dragoste, ambitii, slujbe, facultati, prieteni, muzica, filme. Asa cum vorbesti la 20 de ani, cu speranta libera. Mancam o prajitura. De pe un laptop curgeau lin Radiohead, sau Cure, sau Muse. Cate unu din noi mai adormea, pana era chinui in joaca de ceilalti doi. Capete de oala, rade ciob de oala. E dimineata, mai da o bere rece. Cade si linistea obosita peste noi, o mai spargem cu-n ras si o joaca. Adormim mana-n mana. Nu va ganditi la instincte. Suntem doar niste copii.

Sunt umil in fata arogantei mele.

2008-03-02T02:56:00.000-08:00

Sunt mereu intre.

Sunt mereu intre baietie si barbatie. Sunt mereu intre gras si slab. Sunt mereu cu capul in nori si cu picioarele in mocirla. Mereu in oras dar cu gandul la sate mici. Mereu intre chill si rock. Mereu intre inalt si scund. Sunt intre frumos si hidos. Mananc cu lacomie ce n-am putut manca in post. Sunt mereu intre abstinenta si moarte. Mereu intre o femeie, doua femiei,, trei femei, cate-vrei-femei. Intre sadic si masochist. Intre prieten si dusman. Intre intelectual si carcotas. Sunt mereu intre golan si erudit. Intre zambet intelegator si o injuratura rea si gratuita. Sunt mereu intre ras si plans, ambele intre tristete bucurie si nervi. Sunt intre enervan si tacut. Intreciudat de normal si normal de ciudat. Sunt mereu intre viol si fuga. Ba chiar inre Beethoven si Parazitii.Sunt intre plaja fierbinte si munte statornic. Sunt porc si baiat bun. Mereu tanar si intelept, dar mereu prost gramada. Niciodata bogat dar niciodata sarac. Prea sigur pe timiditatea mea. Mereu prizonierul libertatii, mint cu adevaruri care joaca roluri. Sunt mereu intre.

****

Taram vechi rascolit de miraje, clipele-mi pier cand ochii-mi casca in zare, si inauntru-mi se goleste.

Totul despre ceilalti.

2008-02-22T11:42:00.000-08:00

Ok. M-am hotarat. Macar de n-as scrie de marlanii care te imping si te calca la metrou, care se inghesuie ca animalele si mai ca nu te scuipa daca le zici, tot tu prostanaul, un timid "pardon!". N-o sa scriu despre primitivii care isi parcheaza masinile cu o nesimtire glacatica de parca mamele si tatii lor le-au lasat mostenire bucati din univers. Prin urmare, n-o sa scriu nici despre salbaticia cu care conduc multi dintre compatrioti, isterizati, abrutizati, capiati de faptul ca isi pot manifesta frustrarile si imbecilitatea pe drumurile publice. Asa ca n-o sa scriu nici despre mutrele acre, urate, incruntate, ale vanzatoarelor de pe la magazin, care stau gata sa te palmuiasca pentru ca le-ai deranjat in timpul serviciului. Ei, si n-o sa scriu nici despre functionari, care ranjescs sadic atunci cand descopera ca iti lipsesc, ba o stampila, ba o hartioara, sau o sina de dosar si re trimit sa mai stai la cinci cozi de la alte birouri, in asa fel, incat sa suferi, sa se vada tortura pe fata ta, contribuabil nemernic ce esti. Ce sa o mai lungesc ?! N-o sa mai scriu nici despre toapele culturale, nici despre academicieni vopsiti, nici despre smecheri si impostori care se dau domni, car sunt superbe exemplare de mitocani. Cine sunt eu, sa-mi permit asa ceva? Mai degraba as scrie despre oameni buni, morali, despeti, plini de umor, solidari, creativi, demni. As scrie despre prieteni, si despre valoarea prietenie. Dar pe oamenii frumosi nu-i stie nimeni.

Absolute no control, i`ll fall in to the gap again. || poze aruncate. nau sens.
http://joiseara.blogspot.com/ <- visit.
I need to push my self away, bang my head upon the fault line, better take care not to make me enter.

Not just, but just a perfect day

2007-10-06T00:16:00.000-07:00

Recunosc, eu sunt nostalgic, centrul meu e vechi.

Eu, cand sunt boem, sunt un boem mizerabil.Nu am nimic din frumusetea unui trai fara griji, nu plutesc pe o perna de aer poraspat, zambind unui copac si nu citesc in parcuri. Nu. Eu, cand sunt boem, sunt boem mizerabil.Adica am bani si imi cumpar mai multe vicii decat imi trebuie. Am spart recorduri ka bautura, la pormiscuitate, la egoism, la gelozie, nepasare.Cand trec prin fata unei cladiri superbe m-am uitat mereu pofticiuos la femeia vulgara de la geam. Miercuri a fost soare. Am impins in role prin aerul aspru, zambind distrat trotuarelor destul de goale din bucuresti. Am ajuns la Hanul lui Manuc unde aveam o intalnire cu un prieten la o bere.Am bagat rolele in ghiozdan si am luat-o aiurea pe stradutele din centru vechi, printre tiganusii in slapi trimis dupa lapte. Cu casele lui darapanate, Lipscanuu arata totusi curat, fara pietni.Ba chiar mai vezi cate-o bijuterie cu fatadele crapate. Am baut pana la urma o cafea la o terasa, gandimdu-ne de ce nu se restaureaz, de atata timp centrul vechi. Am cauzut de-acord ca probabil nu si-au aranjat inca toate deal-urile cei care decid. I-am injurat, si lent, am coborat pe Selari razand, bulversati de frumusetea unor balcoane vechi, mirati pana la mutenie de sclupturile de pe fatade, incurcati un pic de delasarea noastra, a tuturor. Am bagat rolele in picioare si am dat usor prin parcu Unirii, unde am schimbat ritmul si am bagat un sprint spre Alba-Iulia. Mi-au ramas ochii pe tribunalul nou. Drept. Sec. Fara imaginatie. Gri. Fara suflet. Si m-am prins. Tribunalul Nou nu face nimic pentru casutele de pe Lipscani pentru ca ele sunt doar frumoase. El e mare. Just? A perfect day.

Rêve s'il en fut jamais.

2007-08-06T14:50:00.000-07:00

Nu stiu. Se pare ca acesata seara de luni e lipsita de vlaga. Defapt toata ziua, a fost o mahmureala totala. De ce ne pierdem atatea minute, ore, zile, pe niste amintiri si incercam sa ne aducem aminte cum a fost, si uneori mai punem si de la noi, chiar in cazurile triste, chiar incercam sa ne convingem ca asa fost, dar noi stim bine ca a fost total diferit. Urasc conflictele din cap, parca ar fi un pentium 1 sistem de operare piratat windows 98 plin de errori si bluescrinuri si de conflicte. Si ajungand, la intrebarea initiala, de ce ne dorim cu atata entuziasm, sa ne schimbam trecutul, stiu e o ontrbare stupida, cu toti am vrea sa schimbam un mic un amanunt, dar poate e mai bine si corect asa.Ah deja se pare ca aberez, deja mie somn, si plutesc in aceiasi stare latergica, indiferenta si incompetenta.Acelasi dus matinal, aceasi mana care face pe curva, aceasi planseta, aceisi hartie igienica pe care desenez, acelasi suc sec, acelasi timp pierdut pe o tampenie numita Yahoo!Messenger, si asa ajung la gustul berii care este din ce in ce mai amar, si nu uita aceiasi tigare intepata. Astfel trece marti, miercuri, joi, acelasi cantec. Ar fi trebuit sa stiu, acelasi cantec. Am vazut cum esti pentru totul, doar am vorbit si altele, dar sa spui ca astepti acasa cu voi toti. Doar atat dureaza o singura pauza asupra pozei, sa enumar toate aceste linii, siruri hexadecimale. Imi pare rau, ca vam irosit timpul. Ca intodeauna acealsi mahmur.

(Poza cu scaun aprtine (c) Plastilina. era prea bestiala sa nu o pun.)

[A dream, if ever there was one...]

Piciuare de vara.

2007-08-01T05:46:00.000-07:00

Spiritus

2007-07-31T05:19:00.001-07:00

Eu beau. Unii nu beau deloc. Eu, la cateva zile ies cu prietenii in oras si ne aruncam in vreun vin bun, sau o bere rece. Uneori ad-hoc, ad-hic terminam in vodca sau in tequla, nenorocire in zeita Alba Saniuta. De multe ori eu decat ma ametesc. Uneori in ciudate vai din viata mea, am nevoie sa ma fac praf, sa ma anatomizez. E mai mult decat o nevoie fizica, vreun dezechilibru chimic. Nevoia de rearanjare apare, cred cand prinde forma pojghita aia de superficialitate ca o bruma de reactie intre realitate de afara care am creato noi atat de rece dar totusi inauntru se cere atat de cald! Geamul asta prin care privim realitatea, lumea, prinde uneori de la aceleasi diferente de tempratura niste flori de gheata ca niste crapaturi. E parca o invitatie sa le spargi, parca frigul prefigureaza cioburile. Si atunci intri in criza. Si atunci stiind ca orice aschie a ta te contine, iti permiti sa te siobesti si sa te raranjezi si sa ramai tot tu. Nu fac apologia betiei. Nu sunt beat.
Dar stateam si ma miram mai devreme daca scolarii se imbata vreodata. Adica sunt lucuri serioase aici. Civilizatii intregi foloseau alcoolul oferindu-le "stari alterate de constiinta pentru elevarea spirituala"(Stanislav Grof). Aici ar fi interesant da analizat betia. Ca intrument de defulare. Amintiri, frici, vise, amagiri. Sunt toate ale noastre, mai putin poza care mi-am premis sa o postez de la o prietena si ii multumesc ca mi-a dat-o, daca nu-i convine sa ma injure aici, multumesc. Bine recunosc sunt un pic mahmur, obosit.

(In mai multe limbi spirit inseamna suflet, dar si alcool!)

Hello memory lover.

2007-07-27T14:08:00.000-07:00

So forget about me.

2007-03-28T13:48:00.000-07:00

Just an empty gaze at the world, i run out of places to hide, i cant sleep, i cant eat, over and over, this fuckin` world is pulin me in..

: : Build me a fletcher memorial home : :

2007-03-18T14:27:00.000-07:00

O alta zi arsa aiurea, makar am facut nijte poze si am invatat un contra timp.

Allready dead!

2007-03-12T14:11:00.000-07:00

probabil nus dak isi mai are rostu acest blog, nobody cares anyway.
vroiam sa va pun o intrebare, adika, sa ma lamuriti?!
Why do we belive in god?
probabil ati auzit peste tot aceaiasi intrebare sau ati mai auzit, dar punetiv-o serios
Sunt milioane de relgii, toate zic ca daca nu crezi in dumnezeu lor ajungi in iad, deci toti ar trebui sa ajungem in iad pana la urama. Deci toate cacaturile cu credinta cu Dumnezeu sint nijte cacaturi toate, totul este o blasfemie totala, numic din ce sa enumera akolo, si tot ce se afirma sunt nijte cacaturi care nijte oameni au incercat sa controleze si sa ii supauna pe nijte oameni mai subdezvoltati mintal! Bag PULA in ea de biserica ca ea nea tras intodeauna inapoi!!!

[Maybe its just a work of fiction, i dont really know, all i know is that notin is clear, and no god is not the answer, i just hope the answers will come to me in my sleep , becose there will be so much to look forword to...]

Oricum dak exsista un dumnezeu, pot sa ii transmiut urarea "sa te fut in gat, eu ma duc in iad!!" pentru eu nu cred ca miam batut joc de el, si el tot imi rade in fata!Multumesc pt tot oricum now im dead

Pacat de sangele varsat!

2007-02-16T23:19:00.000-08:00

Shakira a venit, a dat din buric, a luat banii si a plecat. Pentru asta au muri oamenii la revolutie?

Nici nu stiu cum sa incep, as vrea sa fiu la munte.Unde este foarte frumos prin absenta oamenilor prin absenta ospatarului, care vine si iti tranteste in farfurie o ceafa de porc cu cartofi prajiti.
E frumos prin absenta manelelor si a corturilor de turisti familisti, grasi, jucatori de table si dansatori in bustul gol. Nu-i nici o bataie pe locurile de parcare si nici ATV-uri cu numere de Bucuresti. De asemenea e foarte placut ca nu vezi gagici, care-si exhiba cu insistenta chilotul tanga recent cumparat de la butica din colt, o sforicica amarata ascunzandu-se intre doua buci ofilite; nici tzatze cazute [ca bine sau gandit arabii ca femeile sa fie imbracte in plapuma]; nici piepturi paroase cu cruci de aur.

Nimic din toate astea, nu este prezent acolo, pentru ca lumea nu prea se ocupa de turismul montan vro 2-3 firme. Daca stau sa ma gandesc e la fel ca in Delta. Si toata aceasta liniste o gasesti si acolo, ma gandesc totutusi ce bine ca Delta e subdezvoltata si ma ingrozesc la cat de repede vor disparea toate astea cand va aparea turismul organizat. Vor distrugi un eco-sistem bestial!.Si oare vom avea destula intelepciune sa nu lasam Delta prada "prgresului si civilizatiei?" N stiu si, in timp ce rationez sentimental si plangacios, arunc in valuri ultima sticla de cola. Pet-ul pluteste usor, iar degeetul meu tremurand apasa pe buton: nostalgia dispare, reveria decedeaza si este inlocuiita de veselie. Ia hai mai bine sa bem si noi un sprit, de merlot din ala bunu`, dres cu pepsi de la frigider!
Gogule probleme ma?
O flegma aruncata mestesugait sfaraie in locul de tabara.
Frumoasa-i Delta, da` si la noi, in Bucuresti avem nijte locuri minunate!!!
Nici nu stiu de ca am scris toate astea, va-ti dat si voi seama nu au nici o legatura cu pozele, dar asta e! astai cam cea am facut eu in ultimu timp nu am plecat nicaieri , decat am arso aiurea si cred ca se vede asta!
Abia astept sa se termine totul si cat mai repede ca dak nu o sa fie rau o sa-mi bag pula si gata!
Va urez bafta si va multumesc ca vati pierdut timpu citind porkaria de mai sus!

Hold on to your dreams!

Cand o piesa, un acord sau un vers isi atinge partea aceea putin controlata a sufletului si nu stii daca e de bine, de rau, daca esti trist sau fericit, ratiunea iti umbla prin cotlloane, cautand un motiv destul de bun pentru toate astea!
Ce putere ascunsa are muzica asupra ta?
Cum de prinzi energii nebanuitee exact cand esti teribil de obosit sau cum iti aoar toti demoni atunci cand ai uitat de ei?
Exsista o anumita succesiune anume a stariolor?

Maybe, someday...
maybe...

Marker De Vanzare

2007-02-08T06:41:00.000-08:00

Comandati noul MARKER VASILE XXX_porN d la condor!!!
mai tare ca molotos si montona

* G A N D H I *

2007-02-08T06:06:00.000-08:00

Intr-o lume plina de rautate hai sa incepem sa fim buni...
.:: Miscarea Gandhi ::.

( 2 oct 1869 - 30 ian 1948 )

MOARTE

2007-02-05T12:14:00.000-08:00

..saturday night wrist.. [stiker session]

2007-01-24T04:17:00.000-08:00

Just for the fun of it.. step by step.. inch by inch...

There was a kid who had a big halucination, he thought he thought of everything but.. his faith laid deeper than he thought!

I`ll
.. witness your every move, just i donno where i`ll find you!

Copii alegeti Cheia sau Targoviste!? BRASOV!!!

Si ce daca merg cu autobuzu si lumea se uita urat la mine! mai ales ca nu le cedez locu ! imi bag pwla in ei de nemernici!!!

And every light in your heart , may guide you to your final escape!

Comin` home is the risk i`ll take.. can`t help my self not to show my weak side.. u are the voice that its callin me back homeee !! under eternal falls... u will be , and you will remain the same... eleven i had found you...

***************

i wanna feel ... my shadow.. changes commin` .. now its my time.. just listen to my muscle!

***************

step in to my shadow.. 46 and 2 people are already dead!

Una din zilele alea care... nu pot fi uitate!

2006-12-20T06:53:00.001-08:00

Da una din zilele alea care nu le poti uita si probabil leai asteptat atat de mult sa vina... si parka se intampla mai bine de cat credeai! Nu daca va ganditi la ziua in care mam futut prima oara, ati gresit, a fost un simplu concert, in bucuresti arenele romane pe data da 25.06.2006. ce pot sa spu, a fost singuru concert, la care am platit o intrare cu bilet mai scumb de 10 RON, dar nu regret ca l-am cumparat!
Prima oara cand am auzit de concert am fost foarte pesimist "cum draq sa vina deftones in romania?!?!?!" adika pt mine suna a cacaofonie deftones, romania eram "wtf".
Parka toata ziua aia a fost perfecta... nimeni nu ma stresat iam spus lu` tata ca vin maine dimineata nu la interesat, nu am fost singur, cum credeam ca o sa ma duk, iar concertu nu mai zic au fost 2 ore care mam simtit atat de high tin sa mentionez ca nu pusesem gura pe bautura, decat suc, concertu nu poate fi descris prin cuvinte,dar o data ce a trecut d ora 12.. timpul devenea din ce in ce mai greu, nu puteam sa dormim in nenorocita de gara plina de aurolaci... si la ora 7 fara 15 minute, am vazut grafu dat de mine Mok si Kido, si am stiut ca trebuie sa coboram, am mers incet spre casa, pe jos, eram plin de entuziasm, fericire, si dezamagire si mai ales regret!
Nu prea am inspiratie, o sa las pozele sa vorbeasca, anyway, am vrut sa pun aceste poze, si vreau ca pana la sfarsitul anului asta 2006 sa pun acele zile bestiale, si poate mi le impart pe acest blog dar, tare mie ca nu o sa mai pun , ca nu o sa mai am ce!
Sper ca intrun final sa trec de aceasta stare de latenta, generala sa las draqu de ce nu am nevoie sa ma apuk sa invat pt kktu de bac, ca sa scap de kktu asta de ploiesti!!! imi pare rau... atat de multa inspiratie ... dar de unde?!

Lumina, muzica, atmosfera, oameni, artisti, instrumente ... all here to make you feel free!!!

I might never see you again
I hope we fix
and stay special cause...
I ain't tryin to start a fight
but if only I could pull you in
for a moment...
I know this pain

that's so sweet
battlestations please guard us...
marry me
but don't lean on me
cause I'll fuck you till the morning
so stay
Gone!!

if only tonight we could sleep...

I'll be screaming and all besides
and if you're listening
you'll know
she knows that look when it comes to my music
my lungs are in the top drawer
by now I've got a lover inside of me
as long as we sleep right now
as long as we sleep right now
I and me, we go with Jesus in a bowl of dirt!!!

Remember that one time I bit you on the arm?
I was just afraid of solitude and being alone...
I want to be at your house right now, make you stand by the sink,
I swear to keep awake...

Viata, arta, sentimente!

2006-12-14T12:32:00.001-08:00

||O viata in arta sau o arta in viata sau.. decat viata si sentimente?!||

Toata lumea a auzit de teoria ca viata e ca o piesa de teatru, viata-i scurta, iar arta - lunga s.a.m.d. Stim, cunoastem, am auzit, am citit, am vazut la tv. Ei dar nu prea avem tim de astea, tre sa ne trezim dimineata sa nu intarziem la scoala, sa ne ducem la pregatire, sa ne platim telefonu, abonamentu, netu`, ne mai e si noua foame, sete, cald, frig, si cateodata mie asa foame incat nu te vad de cat de frig si sete imi e!!! Cam asa incepe povestea mea ... nici nu stiu cu ce sa mai continuu, si nici maneaua aia nu pot sa o cant petru ca nu cred am ajuns in stadiu ala sa o cant['auleu, vai vai , viata mea e grea']... neah... viata mea abia a inceput si abia imi arata urcusurile si frumusetile si toate gropile si piterele si animalele care stau dupa tufisi si asteapta sa ma impiedic si sa mor pe o stanca sa imi devoreze cadavrul gol de suflet!

Pot sa spun ca acea zi .. inceput ca oricare alta mam trezit dimineata ca omu normal, si am plecat, in gara, unde am intalnit oameni cu care trebuia sa plec... nu chiar toti dar, ma rog! am mers intr-un, loc un peisaj o ceata o prijeliste de toamna de padurea in toata splendoarea ... parka totul murise si era gata sa o ia de la capat! Hahaha ce mia venit in cap, cika acest drum pe care lam fakut nu greu, super simplu banal, dar am carat ca un magar a fost ca o "initiere", nuj de unde mia venit asta. dar ori cum, nici nu stiu de unde o sa scot atatea randuri ca sa sa comentez la atatea poze, la un moment dat o sa las pozele sa vorbeasca, petru ca nu imi place sa intru prea mult in detaliu sa dau exact fiecare moment pe care il traisc si pe care lam trait pentru ca stiu ca ori cat mas chinui tot nu ai putea intelege, di nu ai putea simtii ce am simtit eu, asa ca ma voi reduce la esential.
Sa incep ca inainte de a incepe aceasta mica aventura, am zis ca o sa fie un "november to remember" si din pacate am avut dreptate, pentru ca ceva superb ceva mi las fi dorit foarte mult, dar se pare ca viata mia ras in fata! Pot sa o asociez cu o mica poveste... tot aici eram la cabana, eram obosit mankam si o pisica mia smuls din mana o bucata de paine... care am prins-o si am mankat bucata numai ca sa-i fak in sac!!! krd ca asa a fakut si viata cu mine... ea nu avea nici o intentie sa imi dea acel lucru acea... dar se pare cand nu a fost atenta iam smulso din mana ... dar mia luat-o mia aratato si mia zis in fata " NU O SA O AI NICIODATA, FRAIERE!!!" poate ca pisica care era infomentata, probabil era multumita ca a reusit sa guste bucata de paine...! ori cum cred ca a fost cea mai buna zi si... peisajul, bautura, painea, vreamea!
Pot sa afirm ca viata a fost corecta, nu a gresit nimik in aspectele ei... a tinut cont de tot ce am fakut eu.. si de ce nu am fakut si probabil de ce trebuia sa fac... dar oricum poate ar trebui sa tin cont de citatul "miracolul ne va conduce fara stirea si voia noastra..." e frumos sa speri si sa crezi ca speranta nu moare niciodata... dar si atunci cand o pierzi.. e kkt!!
Drumul e lung plin de porcarii si tot felu de porkarii.. dar cand stii ca ai ajuns deja la destul de sus si la un moment te pierzi parka nu poti mai vedea in fata... dar la un moment vezi stana stand in fata parka inima deja iti creste... si poate poate e aproape si miracolul te va conduce si vei regasi traseul iar cel mai important tu vei fi fericit!si pe o ceata densa uda si racoritoare... alb la fata vei ajunge si vei sta linistit la foc la un vin fiert o tarie!
Acum depinde de hobby-ul/viciul/patima fiecaruia. Mie imi place foarte mult desenul muzica si muntele. Astfel pot sa traiesc ca si prietenii de la Campionatul Mondial de Fotbal, in pauze mai joci un fotbal, un volei, un baschet, un hochei.
Si de ce ne tin in viata pasiunile, visele, dorintele, viciurile si patimile noastre, de ce tinem atat de mult de ele, ajungand sa ne dezumanizeze sa ne instraineze de noi insine, de ne domine si sa ne canduca?Pentru ca ele ne fac viata de zi cu zi mai frumoasa, unica, mai vesela, main interesanta si mai importanta! Apoi arta care ne atrage atat de mult deamna foarte, foarte tare cu viata, tot mai mult si mai mult. Nu credeti?!

I may find comfort here, within the emtiness. How pitifull.

CFR si prietenii sai.

Gen..

One day i`ll have enough to gamble.

Kebab

Aerul mult prea tare ma doare.

Ajuta-ma sa fiu mai bun, mai functional.

I don`t belive in God.

dead already.

Rosu Odios Fute Letargic un Excrement din Elixir de Cacao Timpurie de Nitrogen Ionizat

Trei culori cunosc pe lume. Rosu, verde si... orange.

Nu-i noapte asa tare, sa nu crape de zi.

Sunt umil in fata arogantei mele.

Totul despre ceilalti.

Not just, but just a perfect day

Rêve s'il en fut jamais.

Piciuare de vara.

Spiritus

Hello memory lover.

So forget about me.

: : Build me a fletcher memorial home : :

Allready dead!

Pacat de sangele varsat!

Marker De Vanzare

*** G A N D H I ***

MOARTE

..saturday night wrist.. [stiker session]

Una din zilele alea care... nu pot fi uitate!

Viata, arta, sentimente!

* G A N D H I *