Din lipsa de inspiratie, postez vise. Deci...
categoria vise..
Eram in rusia. totul era cald, bine. ajungem la un tunel care se pare ca in acelasi timp era si autostrada. nu era oricefel de tunel era un tunel care urca pe etaje ca un bloc.si cine nu avea bani de masina, putea sa mearga cu metroul. era un fel de legatura centrul orasului cu suburbia. dar parca toata suburbia. era la baza muntelui aceasta o statie. de asemenea daca erai destul de tupeist putei sa te urci cu liftul personalului, dar daca te prindeau erai linsat. Foarte mare aglomeratie la metrou, toata lumea se inghesuia si trenul nu statea mai mult de cateva secunde si cei care erau prinsi pe afara, erau trasi de metrou si omorati. Daca vroiai sa urci pe scari, era intuneric, si multe creaturi care te devorau de viu. eu nu aveam nici o treaba, puteam sa zbor, si deasemenea puteam sa ma aprind adica sa iau foc si sa arunc cu foc. puteam sa urca pe scari fara probleme ca omoram creaturile. Cea ce era dubios, e ca nu puteam sa salvez pe altii in timp ce erau devorati, pur si simplu focul trecea prin ei. am fost in centrul orasului, era un oras normal, totul parea bine acolo, dar intrarea inpoi in tunel era groaznica, erau niste pereti mari inalti din caramida veche roasa de igrasie, pereti umezi si intuneric, as putea spune ca e un fel de stil gotic, dar era foarte intuneric. oameni foarte tristi care stateau la coada la bilete, care era 3 euro. Nu stiu de ce aveam impresia ca nici masinile nu aveau soarta mai buna cand urcau, se faceau cozi infernale, de ani. Nu stiam ce sa fac, am coborat sa vad ce se mai intampla, si spre intrare mi-am dat seama ca nu am 3 euro, o babuta dragalasa mi-a dat bani si m-a rugat sa o ajut sa ajunga jos in viata, ca sa isi poata revedea fiul care pleaca din "aceasta tara nenorocita" acestea au fost cuvintele ei. la urcare in metrou, era gol cateva persoane, o muzica clasica pe fundal. trenul merge 2 statii si la imediat se umple de oameni, oameni care intra si ii aruncau pe ceilalti de pe scaune numai sa isi faca loc. eu o tineam strans pe babuta langa mine, dar la un moment dat ma trezesc in afara metroului, ea ramasese inauntru, nu stiu ce se intamplase, dar imi dau seama ca numai jumate din oameni au intrat in metrou. intr-un fel mi-am dat seama pentru ca acel metrou sa functioneze trebuie platit tribut creaturilor din acel bloc imens. fiecare om trebuia sa lase in urma un om, sa-l faca sa ramana pe afara, sa-l tradeze, sa fie devorat de creaturi, sa-l lase neajutorat. atunci mi-am dat seama ca am fost pacalit de babuta, care mi-a dat banii numai ca sa mearga si ajunga. Era asa dragalasa, nu parea deloc genul care sa faca ceva in halul acesta. eram linistit, ca eram constient de puterea mea. imediat dupa ce metroul pleca se lasa-se un intuneric total. Ma aprind. De la lumina flacarilor, se vedeau cum luceau ochii creaturilor, care se apropiau din ce in ce mai mult. oameni erau din ce in ce mai speriati, se ascund in spatele meu. Eu foarte relaxat, increzator in mine ma apropii de ele furios, si le rad in fata. Imi trag muci si vroiam sa le trag o flegma. O nimeresc pe una intre ochii, care scoate un racnet puternic. aud plansetele celor din spate, si in intre lacrimile care le varsau, aud niste afirmatii stinse, "jur ca nu o sa merg nicodata cu metroul acesta", "doamne salveaza-ne ca e ultima oara",
"jur ca nu mai merg", "o sa mergem pe la suprafata, e rugam salveaza-ne". Si atunci in mintea a fost, "CE????????, exsista un drum pe la suprafata???, ce ati mers de mai multe ori cu metroul asta???". au omorat atia oameni si acum se milogesc la viata lor, pe deasupra exsista si un drum de suprafata. tot acestea sunt un joc. Un simplu joc de a omora, a rani pe altcineva, o placere nebuna de a face rau, in halul de a omora. totul se lega. Toate acesetea, si cedez si pic in genunchi intr-un planset sec. Creaturile sar si ii devoreaza pe oameni, pe mine ma ignora ca le era frica de foc. Incerc cu greu sa ma ridic in pcioare, dar imi cedeaza si focul. Moment de liniste. o creatura simt cum se apropie de mine. Ii simt respiratia rece pe ceafa. intr-o fractiune de secunda, ii simt colti cum imi strapung gatul, si imi smulge coloana vertebrala. intr-un ecou continuu se auzea "endlose stunden feuchter momente".
