Viata, arta, sentimente!

| |   Decat viata si sentimente?!   ||

Toata lumea a auzit de teoria ca viata e ca o piesa de teatru, viata-i scurta, iar arta - lunga s.a.m.d. Stim, cunoastem, am auzit, am citit, am vazut la tv. Ei dar nu prea avem tim de astea, tre sa ne trezim dimineata sa nu intarziem la scoala, sa ne ducem la pregatire, sa ne platim telefonu, abonamentu, netu`, ne mai e si noua foame, sete, cald, frig, si cateodata mie asa foame incat nu te vad de cat de frig si sete imi e!!! Cam asa incepe povestea mea ... nici nu stiu cu ce sa mai continuu, si nici maneaua aia nu pot sa o cant petru ca nu cred am ajuns in stadiu ala sa o cant['auleu, vai vai , viata mea e grea']... neah... viata mea abia a inceput si abia imi arata urcusurile si frumusetile si toate gropile si piterele si animalele care stau dupa tufisi si asteapta sa ma impiedic si sa mor pe o stanca sa imi devoreze cadavrul gol de suflet!

Pot sa spun ca acea zi .. inceput ca oricare alta mam trezit dimineata ca omu normal, si am plecat, in gara, unde am intalnit oameni cu care trebuia sa plec... nu chiar toti dar, ma rog! am mers intr-un, loc un peisaj o ceata o prijeliste de toamna de padurea in toata splendoarea ... parca totul murise si era gata sa o ia de la capat! Hahaha ce mia venit in cap, cica acest drum pe care l-am facut nu greu, super simplu banal, dar am carat ca un magar a fost ca o "initiere", nu stiu de unde mi-a venit asta. dar ori cum, nici nu stiu de unde o sa scot atatea randuri ca sa se comentez la atatea poze, la un moment dat o sa las pozele sa vorbeasca, petru ca nu imi place sa intru prea mult in detaliu sa dau exact fiecare moment pe care il traisc si pe care l-am trait pentru ca stiu ca ori cat m-as chinui tot nu ai putea intelege si nu ai putea simtii ce am simtit eu, asa ca ma voi reduce la esential.
Sa incep ca inainte de a incepe aceasta mica aventura, am zis ca o sa fie un "november to remember" si din pacate am avut dreptate, pentru ca ceva superb ceva mi l-as fi dorit foarte mult, dar se pare ca viata m-ia ras in fata! Pot sa o asociez cu o mica poveste... tot aici eram la cabana, eram obosit mancam si o pisica m-ia smuls din mana o bucata de paine... care am prins-o si am mankat bucata numai ca sa-i fac in sac!!! cred ca asa a facut si viata cu mine... ea nu avea nici o intentie sa imi dea acel lucru acea... dar se pare cand nu a fost atenta iam smulso din mana ... dar mia luat-o mia aratato si mia zis in fata " NU O SA O AI NICIODATA, FRAIERE!!!" poate ca pisica care era infomentata, probabil era multumita ca a reusit sa guste bucata de paine...! ori cum cred ca a fost cea mai buna zi si... peisajul, bautura, painea, vreamea!
Pot sa afirm ca viata a fost corecta, nu a gresit nimic in aspectele ei... a tinut cont de tot ce am facut eu.. si de ce nu am facut si probabil de ce trebuia sa fac... dar oricum poate ar trebui sa tin cont de citatul "miracolul ne va conduce fara stirea si voia noastra..." e frumos sa speri si sa crezi ca speranta nu moare niciodata... dar si atunci cand o pierzi.. e kkt!!
Drumul e lung plin de porcarii si tot felu de porcarii.. dar cand stii ca ai ajuns deja la destul de sus si la un moment te pierzi parca nu poti mai vedea in fata... dar la un moment vezi stana stand in fata parca inima deja iti creste... si poate poate e aproape si miracolul te va conduce si vei regasi traseul iar cel mai important tu vei fi fericit! Si pe o ceata densa uda si racoritoare... alb la fata vei ajunge si vei sta linistit la foc la un vin fiert o tarie!
Acum depinde de hobby-ul/viciul/patima fiecaruia. Mie imi place foarte mult desenul muzica si muntele. Astfel pot sa traiesc ca si prietenii de la Campionatul Mondial de Fotbal, in pauze mai joci un fotbal, un volei, un baschet, un hochei.
Si de ce ne tin in viata pasiunile, visele, dorintele, viciurile si patimile noastre, de ce tinem atat de mult de ele, ajungand sa ne dezumanizeze sa ne instraineze de noi insine, sa ne domine si sa ne canduca? Pentru ca ele ne fac viata de zi cu zi mai frumoasa, unica, mai vesela, mai interesanta si mai importanta! Apoi arta care ne atrage atat, de mult de mana tare cu viata, tot mai mult si mai mult. Nu credeti?!