Rosu Odios Fute Letargic un Excrement din Elixir de Cacao Timpurie de Nitrogen Ionizat

Exsista o persoana care intrun timp batran a avut o depresie. Acest individ a incercat sa se tarasca cat mai departe de lucrurile, oameni care-i viscolesc pacea "defeated, i concede and move closer.I may find comfort here, I may find peace within the emptiness.. how pitifull." explica cum lucrurie din viata lau daramat, lau inecat in propile suferinte, si singura liniste pe care o poate gasi, este decat in el, in "self indulgent pitifull hole". Dar totusi in aceste momente negre, incepe sa se regaseasca, "ca din vis sa se iveasca", incepe sa inteleaga motivele agoniei sale, si din acest izvor de apã fermecatã, gandurile-i curgeau incand-ul in vitalitate. Motivele incep sai prinda trupul. Scuipat, intr-o noua "reflexie", revitalizat, si increzator intr-un nou inceput,cu toate ca ranile sunt adanci, isi odihneste concluzile sale necumpanite. Spera la vindecare.
Transmite sunetul zumzetului de ecou a patru pereti. care-ti strapunga lumina din privire, o calma adiere ce de dincolo te trage, lasan-du-te inecat in speranta si mizerie.

[nu generalizez, nu e pentru cineva, e doar o interpretare.]