Wednesday, May 20, 2009

One day i`ll have enough to gamble.


"Prefer sa raman la limita saraciei. Nu am nici o pereche de pantofi care sa nu fie gauriti si, singura pereche de incaltaminte pe care o detin, e cea din picioarele mele. Nu ma incanta lucrurile inutile, deci nu am nevoie de foarte multi bani in viata mea. Trebuie sa treci prin niste chinuri daca vrei sa faci bani si, in momentul in care ai strans destui, vrei si mai multi si astfel chinurile continua. Totul e foarte complicat. Daca ramai sarac..... chinurile sunt mici" 1965 - von dutch

Monday, May 4, 2009

Kebab


** continui in categoria vise.

Un drum. oarecare nu stiu unde nu stiu cum am ajuns aici. e noapte. nici o cladire. la un moment dat apra cineva in flacari. era o fata. tipa dupa ajutor. nu trec 5 minute si apar fetitele powerpuff,. dar era ceva dubios aveau voci de barbat. prima din ele incearca sa o preasca focul cu un foc rosu de praf de pusca. evident nu functioneaza. a doua incearca cu un jet de kerosen nici asa nu a mers. a treia incearca sa o prinda intr-o plasa sa nu se mai miste ca sa nu mai inteteasca focul, evident cum a atins-o s-a topit.toate trei incearca sa o acopere cu niste scanduri de lem sa lase focul fara oxigen dar evident se facu-se foc mai puternic. incearca tot sa-i faca vant tot focul se intetea. fata era in chinuri groaznice. La un moment dat trece o baba si arunca pe ea cu apa. focul dispare imediat, fata nu avea nimic. fetitele powerpuff se sperie si pleaca. eu am ramas foarte mirat, si mancam un kebab. foarte bun, mare, cu maioneza multa si proaspata, carne de pui nici prea arsa si prea cruda, perfect facuta. painea moale si calda si nu se faramita. tot kebabul avea aceia-si temperatura, nu era varza mai rece si carnea super fierbinte, totul era perfect. imi continui drumul, si ajung la un deal cu o cladire dubioasa. Baroc, cred ca este, e nopate si nu imi dau seama. as putea sa zic ca sunt pe lipscani. dar era o singura cladire, rapanoasa, si nici un om. aprare un om, foarte dubios, pijama roz, creasta lunga dar nu ridicata. nu imi dau seama cine e. prea intuneric. incepe si canta o melodie , versuri foarte intepatoare, anafore, metafore, antiteze. imi dau seama cine este, manyard. o multime de oameni era un fata inecep si urla cu dispret de el, parca ii zgaria pe creier. ca din senin din melodia lenta si verusuri intortocheata, scoate un racnet puternic, si se transforma in alt om, guilmor tanar. care scotea acelasi racnet mult mai inalt, asemanator cu cel din 'careful with that axe eugine'. se pare aca solistica lu de chitara ii zgarie mai rau pe oameni. ii inebunea. eu mancam linistit din kebab, care era la fel de mare dar eu imi potoleam foamea. dupa solistica lui guilmor, aceasta lumina puternica se transforma intr-o umbra care fuge spre cladirea inalta si rapanoasa si se strecoara printre iste gratii vechi si subtiri. E liniste, pustiu, intuneric. nu stiam ce sa fac. bag kebabul in buzunar, si incep sa umrez drumul care urcase umbra. ajung la gratii, ma rog nu erau gratii era niste etajere de frigider, sudate si indoite. vad ca cineva vroia sa iasa, era manson, cu membre de peste. parea suparat. am incercat sa ii cant sweet dreams, ca sa-l calmez dar nu mergea. nici nu m-a bagat in seama. m-am speriat, si m-am lipit de gardul subred din spatele meu. erau niste postere vechi cu un concert cu manson. Tot printre gratii mai incep sa iasa alti oameni. o femeie dezbracata complet, care mergea pe maini, si cu picoarele cracanate in aer, organele genitale findui acoperite cu o frunza rosie de mesteacan. la cat de speriat eram, am inceput sa mananc din kebab. dupa care am fost strapuns de o realitate, era tarziu, dormeam prea mult.niciunul din oameni dubiosi nu mai contau. imi aduc aminte de proiect, imi aduc aminte de un mesaj scris si daca l-am expediat, imi aduc aminte de persoana care trebuia sa ajunga mesajul. toate imi sunt luate din cap ca un glont. capul imi este gol, dar vad aceste amintiri deasupra si intr-o fractiune de secunda fug. cu o disperare extrema fug dupa ele. dar niste oameni, forte putin mai aveam si le puteam prinde, mi-au pus piedica. am fost nucleul batjocorilor lor. m-au batut cu cruzime. am simtit piatra cubica, rece si umeda pe pe obraz.